Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MENI (PENTRU)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 213 pentru MENI (PENTRU).

George Coșbuc - Pentru libertate

... George Coşbuc - Pentru libertate Pentru libertate de George Coșbuc Publicată în Universul literar , 1903, nr. 19 (12 mai) Plângem, da, că prea ne doare! Nu pe noi! Crescuți în chin ... va fi-n etern! Lumile-au văzut mirate Cât de mult iubirăți voi Șuierul de bici ce bate Făr de milă oameni goi! Dar și pentru noi rămâne Timp ah, cine poate ști! Șuierul acesta mâine Cânt al lui Tirteu va fi! Iar din lanțul ce-azi ne strânge Pot să ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... a zice: nu? Cestiunea este așa: Intr-un budget mărginit de 8 milioane franci este mai bine ca să se prevadă o sumă mai mare pentru licee, pentru universități sau pentru instituțiuni de o cultură de lux, și să lăsăm să se lipsească țara de școale reale și sătești; sau e mai bine, dacă cifra e ... ci a lăsat-o pe vârf încât se clatină, dar a lovit în ea și a știrbit-o, și budgetul pentru 1873 vă cere, precum v-a cerut și cel rectificat pe 1872, suprimarea școalelor normale. Când se cheltuiește averea statului pentru școalele de muzică și de arte, când se cere augmentarea salarului profesorilor de la școalele înalte, atunci negreșit putem zice, cel puțin că se fac ... se face aceasta? Si nu știu, domnilor, dacă după o mai matură chibzuință nu va fi bine ca onor. Cameră să revie asupra votului dat pentru suprimarea școalelor normale si să voteze suma de bani necesară pentru reînființarea lor și pentru 1872, precum asemenea să înscrie suma de bani trebuincioasă pentru menținerea lor

 

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională

... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de ... Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sunt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar ; aceștia sunt eroii lumii, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele ... decât lupta de la Termopile, și izbânzile de la Racova și de la Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea de la Maraton și Salamina, pentru că sunt câștigate de către români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava și Târgoviștea sunt ... zicea Sixt al lV-lea, rănit de sabia moldovană, fu pus în fugă și uită drumul patriei noastre. Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre impotriva națiilor străine. Neavând istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron. "Începutul ce ai este necunoscut, numele ce ... ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... stârpiturÄ­ de Ă³menÄ­, a cărora ființă nicÄ­ cea maÄ­ stăruitĂ³re purtare de grijă n’o maÄ­ pĂ³te corecta. AceștÄ­ Ă³meni incultivabilÄ­ sânt barbariÄ­ moderni. EÄ­ primesc formele culturale, dar rÄ•mân inaccesibilÄ­ pentru simțÄ•mĂȘntul, care determină întregul mers al viețiÄ­ nĂ³stre moderne, căcÄ­, desechilibrațÄ­ fiind, eÄ­ nu se simmt Ă³menÄ­ ca alțiÄ­, ci numai indiviĂ ... e lovit, în gândul barbaruluÄ­ e cu desÄ•vîrșire nemotivată, și silințele nĂ³stre de a apÄ•ra pe cei slabÄ­ și neajutorațÄ­ pentru dînsul nu sînt pornite din iubirea de Ă³meni, pe care el numaÄ­ în torie o scie, ci fie din egoism, fie din fanatism religios, fie din ură de rasă. Așa ajungem, ca barbariÄ ... dintre exploatatoriÄ­ ce s’aÅ­ ivit vre-o dată pe fața pămĂȘntuluÄ­. Nu vorbesc de EvreÄ­, nicÄ­ de simbriașiÄ­ lor, care țipă și ne înjură pentru-că stăruim, ca ceÄ­ tarÄ­ să ia mÄ•surÄ­ pentru apÄ•rarea celor încă slabÄ­, ci de RomâniÄ­ desechilibrațÄ­, care nu sînt în stare să înțelĂ©gă, că stăruința nĂ³stră e pornită din cea ...

 

Gheorghe Asachi - Credința

... preget viglele l-a ferecat Și la rege domnitorul l-a condus mai înainte. Cu urgie ista-ntreabă: Zi-m, pumnarul pentru cine? De tirani să scape patria, menit era pentru tine! Dacă așa, sumețe giune, tu pe cruce vei pieri! Nu cer ca să-mi ierți viața; din doi unu-avea să moară; Ce, de ... Te rog, Zeule,-nfrânează cursul râului turbat! Orele sunt fugătoare și trecut-au de merinde, Soarele va să apună; de n-agiung pănă în sară, Pentru mine fără culpă bun amicul va să piară! Înfiorarea a naturei elementele-a sporit. Fără paos, tot mai tare, val pe ... din ape îndurat-ai a mă scoate, Ori voi-vei ca aice să fiu prada de vro fiară, Să las pe dulce amicul pentru mine ca să piară? Deodată-n propiere un plăcut lin murmuriu În tăcerea cea adâncă la urechea sa pătrunde; Stă, ascultă ș-apoi vede dintre ... a tăbărât, Pe amic îl trag acuma cu o funie încruntată. Gloata o străbate, strigă: Iată-mă-s, eu viu de față, Eu-s acela pentru ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

... la nănaș. Câteva zile după botez, un prieten al casei umblă cu o garafă de rachiu, intră în fiecare casă, zice câteva vorbe de cinste pentru gazdă, apoi, umplând paharul, îl închină fiecăruia dintre gospodari și-i poftește pe seară la cumătrie. De obicinuit, vorbele ce se zic la asemene împrejurări ... și trist al cântecului sau și prin vorbele ce zice la cântare. Acest suflet a presurat note triste chiar și în cântecele menite pentru veselie, iar doina este culmea tuturor; ea închide într-însa inima întreagă, are ceva a sufletului singuratic și jalnic, pe care nu-l ... mână și de după gât și fiecare se ascunde în adâncurile jalnice ale sufletului său. Țiganii lăutari au ghicit aceste însușiri ale românului, de aceea, pentru a scăpa de batjocurile și șăgile dupăcite ce pornesc din veselia zburdalnică, ei încep un cântec de inimă albastră, care pune pe gânduri ...

 

Ion Luca Caragiale - Decadență

... dintre cei mai fervenți spectatori! În acele întruniri îmi făceam eu, împreună cu un popor întreg, educațiunea națională. Acolo am cules cele mai bune inspitațiuni pentru operele mele patriotice, aceste opere menite să ajungă peste puțin uitate cu desăvârșire, devenind neînțelese, grație părăsirii școalei clasice a liberalismului. Acolo am ... merit decât logica și înțelesul. Dar eu sunt copilul școalei clasice a opoziției liberale! mie nu-mi trebue logică, nu-mi trebue înțeles! Pentru astea merg eu la o întrunire publică a opoziției? Eu caut emoțiune, excitațiune, iritațiune! Mi-aduc aminte de bravura, de avântul impetuos și ... celor schingiuiți pe străzile Capitalei, cu felinarele stinse, sunt încă vii în mintea tutulor! Å¥ Iată ceeace smulgea din mii de suflete răcnete sguduitoare. Iată pentru ce n'am lipsit dela nici una din acele faimoase întruniri. Astăzi, ce avem? desbateri, desbateri și iar desbateri. Foarte mulțumim de întrunirile dv. Eu ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... șÄ­ timp tovarășiÄ­ adăpostiră în deosebite părțÄ­ ale satului, prin casele celor legațÄ­ cu hipotecă, șase-spre-z ece familiÄ­ sărace, care vindĂ©Å­ mărunțișurÄ­ pentru puÄ­ de găină, pentru rațe orÄ­ gâsce, pentru pieÄ­ crude, pentru ouă furate din cuibare, pentru grăunțe furate din hambare și pentru orÄ­ și ce alte producte, care se adunaÅ­ în magazia lui Steinbach de unde Vinerea eraÅ­ duse în oraș. O însemnată parte din poporațiunea UngarieÄ ... susține statul ungar. NoÄ­ RomâniÄ­, care vedem cele ce se petrec în Ungaria, ar trebui să fim lipsițÄ­ de orÄ­ și ce simțământ de conservare pentru ca să ne împăcăm cu gîndul, că și la noÄ­ se va face vre-odată ceea-ce s’a făcut în Ungaria, în ... nicÄ­ odată să trăiască cum trăiesc în Ungaria, îm Galiția orÄ­ în Bucovina, și trebue să-șÄ­ dee silința de a fi Ă³meni cinstițÄ­ și muncitorÄ­ și să iee parte la tĂ³te durerile și la tĂ³te bucuriile nĂ³stre, dacă in să aibă viață ... mul lor, orÄ­ îÄ­ înșĂ©lă pe EvreÄ­. Cea dintâÄ­ și mai adevărată dovadă de iubire este sinceritatea, și noÄ­ iubirea nĂ³stră de Ă³ ...

 

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

... tinerii copii; N-or să guste împreună simplă cină sănătoasă, Ce se face mai dereasă de zicerea cea duioasă. O, voi carii n-aveți stimă pentru omul umelit, Nobili plini de fantazie mândri-n titlul ruginit, De ce-n ură-aveți săteanul, când a fruntei lui sudoare A ... de smirnă, oare cântecul cel sânt, Pulberea ce este stânsă pot să-nvie din mormânt, Dacă fapte de virtute, care legea ni învață, N-or meni și după moarte celui drept o altă viață? Lacrimile ipocrite, mincinosu-acel suspin, Decretările nu schimbă care de la Pronie vin. Preț nu are nici ... purure străin. Din familie-umelită, nobil muzele-l făcură, Însă firea-i hultuisă melancolie în sân. Curat cuget, cu simțire, bunătatea-i era mare, Încât, pentru mângâiere, ceriul cel îndurător I-au trimis prin un alt suflet o duioasă vindecare, Dăruindu-i în grea cale un soț bun și simțitor. Nu ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... România. In fața acestor calomiÄ­ chiar și cel maÄ­ sincer bine-voitor al lor e nevoit să tacă cel puțin și vorbă bună pentru EvreÄ­ numaÄ­ Ă³meni rÄ•Å­ strâmtorați pot să pună. E învederat lucrul acesta, și trebue neapărat să-l scie și eÄ­. AtuncÄ­ de ce mint? De ce calomniază ... Jidanul, face spume la gură, înjură din resputerÄ­, alĂ©rgă ca smintit și puțin îi pasă, ce-o să Ä­asă din tĂ³te aceste pentru frațiÄ­ luÄ­. OrÄ­ nu cum-va el crede, că scriind minciunÄ­, alergând, ca să asmuțe, amăgind pe ceÄ­ proștÄ­, ademenind pe ceÄ­ păcătoșÄ­ și silind ... noÄ­ și strâmtorațÄ­, cum suntem, ne vom da pe brazdă. Asta se pĂ³te. E Jidanul, care nu scie ce va să zică bărbăția, accesibil pentru gândul că’n strâmtorare putem și noi s’ajungem a fi de o potrivă cu dânsul. Dacă asta ar fi, e o dovadă ... națională, numaÄ­ atunci și așa, vom resolva cestiunea, a căreea actualitate adi n’o admitem. Nu e destul să ne uităm împregiurul nostru, pentru ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel

... mai mare, adec pre soare, întru stăpânirea zilii, iar pre cel mai mic, adecă pre lună, întru stăpânirea nopții. Și pre aceștea, i-au făcut pentru întărirea trebuincioasei chivernisiri a toată lumea. Și iarăși acestaș Dumnezeu, făcându-se om, au pus alți doi luminători, pentru întărirea și întemeiarea besĂ©ricii: pre cel mai mare, adecă pre Petru, pentru ca să fie întru stăpânirea zilii a dumnezeeștii cunoștințe întru jidovime; iară pre cel mai mic, adecă pre Pavel, întru stăpânirea întunecatei nopți ... huliia acĂ©lia ale firii, când era lipsiț oamenii de suflet, sufletul lui Dumnezeu și Dumnezeu de slujba și închinăciunea ce i să cuveniia. Deci pentru ca să gonească această noapte întunecată și pentru ca să luminĂ©ze o întunecare împuțită ca aceasta, au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminând ca altă lună luminată în lume, să răsipească întunĂ ... fiind și Pavel au înviiat pre Eftih, tânărul carele căzuse din a treia strașină. AsĂ©menea au fost amândoi întru osteneli, întru necazuri, pentru Hristos, în râvnă pentru mântuirea sufletelor, în minuni, în moarte și la îngropăciuni, pentru ...

 

   Următoarele >>>